Viitorul deșeurilor electrice în România: Date reale, infrastructură și dialog 

Pe 2 iunie 2026, la Parlamentul României s-a desfășurat conferința Coaliției PRO DEEE dedicată noilor reglementări europene și provocărilor sistemului de gestionare a deșeurilor electrice, electronice și electrocasnice (DEEE) din România. La aceeași masă: reprezentanți ai Parlamentului, ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, oficiali ai Comisiei Europene, producători, organizații de transfer de responsabilitate, operatori de sistem și vocea consumatorilor și a întreprinderilor sociale care lucrează zilnic cu deșeurile electrice. 

Conferința nu a venit cu soluții definitive, dar a clarificat ceva esențial: nicio reformă solidă nu poate fi construită fără date reale, fără infrastructură adecvată și fără un dialog autentic între toți actorii implicați. 

Propunerea Europeană de 2 euro/kg: De ce ridică semne de întrebare 

Comisia Europeană a propus introducerea unei contribuții uniforme de 2 euro/kg pentru DEEE necolectate, care să devină o nouă resursă proprie a bugetului UE. Logica e simplă: dacă nu colectezi, plătești. Dar în practică, lucrurile sunt mai complicate. 

Principalele îngrijorări se referă la lipsa unor date statistice armonizate și fiabile privind DEEE-urile necolectate, la o metodologie de calcul contestată și la riscul că o taxă suplimentară să descurajeze tocmai investițiile în infrastructură și colectare.  

Pascal Leroy, Director General, WEEE Forum, a arătat că o astfel de contribuție riscă să reducă resursele disponibile pentru investiții în infrastructură, tehnologii, campanii și capacități reale de colectare și reciclare. Totodată, a subliniat necesitatea schimbǎrii metodologiei de calcul a țintelor și a trecerii către o abordare bazată pe cantitatea de DEEE generată, nu exclusiv pe cantitățile puse pe piață în anii anteriori. 

Îngrijorarea nu este izolată. O scrisoare comună semnată de 13 organizații europene reprezentative, printre care APPLiA și DigitalEurope, cere respingerea taxei, invocând date nesigure, stimulente de mediu îndoielnice și riscul creșterii costurilor pentru consumatori. 

Aurel Ciobanu-Dordea, Director în cadrul DG Environment al Comisiei Europene, a precizat că noile reglementări propuse vor fi publicate în toamna acestui an și, respectiv, în 2027. El a subliniat nevoia de a aborda mai coerent categoriile de echipamente care conțin materii prime critice sau materiale valoroase și de a reduce fragmentarea pieței interne cauzată de transpuneri diferite ale directivei actuale. Comisia are în vedere transformarea Directivei DEEE într-un Regulament, pentru o aplicare mai uniformă la nivel european. 

Situația din România: Dublarea penalizării AFM  

Pe plan intern, conferința a abordat posibila dublare a penalizării aplicate producătorilor pentru neîndeplinirea țintelor de colectare, de la 2 lei/kg la 4 lei/kg. Consensul participanților a fost prudent: o astfel de măsură necesită, în prealabil, o fundamentare solidă în date reale. 

Problema de fond rămâne aceeași: România nu dispune de un studiu național independent privind cantitatea reală de DEEE generată pe categorii de echipamente. Fără această bază, țintele de colectare nu reflectă realitatea pieței, iar o presiune financiară suplimentară asupra OTR-urilor și producătorilor riscă să se transfere, în final, tot asupra consumatorilor prin creșterea tarifelor operaționale și, implicit, a prețurilor la raft. 

Contextul face această decizie și mai sensibilă: România are deja cel mai mare cost per tonă din Europa, 227 euro, iar infrastructura municipală de colectare rămâne insuficientă, cu o contribuție redusă a autorităților locale. Coaliția PRO DEEE a cerut explicit realizarea unui studiu național independent ca prim pas necesar înaintea oricărei decizii de modificare a contribuțiilor. 

Consumatorul, în centrul discuției 

Sorin Mierlea, Președintele InfoCons, a readus discuția la nivel uman, dincolo de cifre și reglementări: 

„Suntem noi, toți aici de la masă. Fiecare, indiferent de ce și unde suntem, suntem și consumatori.” 

Acesta a semnalat și un risc nou, mai puțin discutat până acum: produsele electronice vândute prin platforme online nu plătesc timbrul verde, creând o concurență neloială față de producătorii care respectă regulile. Costul ascuns îl suportă, în final, consumatorii care cumpără din canale legale. 

Perspectiva din Teren: Ce înseamnă asta pentru reDEEE 

Dincolo de dezbaterile de politică publică, realitatea zilnică a economiei sociale arată o altă față a problemei. Florin Niculae, Director de Producție la reDEEE, descrie cu precizie provocările concrete cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi: 

„Vedem zilnic echipamente care ar putea fi reparate și refolosite, dar care ajung la noi într-o stare care face reutilizarea aproape imposibilă. Colectarea nu este gândită pentru reutilizare, totul e optimizat pentru reciclare. Avem nevoie de protocoale diferite: handling mai atent, transport dedicat, sortare timpurie.”, Florin Niculae, Director de Producție reDEEE 

Florin identifică trei obstacole concrete. Primul este infrastructura de colectare: echipamentele cu potențial de reutilizare ajung deteriorate sau amestecate cu deșeuri de reciclat, reducându-le drastic șansele de recuperare. Al doilea este finanțarea: reparația și diagnosticarea necesită timp, expertiză și piese, costuri pe care actualele scheme EPR nu le acoperă pentru reutilizare. Al treilea este accesul la flux: fără un mecanism clar care să direcționeze DEEE reutilizabil spre operatori sociali, echipamentele potrivite ajung la reciclatori înainte ca cineva să evalueze dacă mai pot fi salvate. 

Modelul Italian: Ce este „Clearing House” și de ce contează pentru România 

Una dintre propunerile concrete discutate a fost implementarea unui mecanism de coordonare de tip Clearing House, inspirat din experiența Italiei. Giorgio Arienti, General Manager al ERION WEEE Italia, a prezentat cum funcționează în practică: un organism care asigură alocarea echitabilă a responsabilităților între organizațiile de transfer de responsabilitate, prevenind fenomenul de „cherry picking”, colectarea selectivă a DEEE ușor accesibil, în detrimentul fluxurilor mai dificile. 

Din perspectiva juridică, Dan Pascu, Vicepreședinte al Consiliului Concurenței, a confirmat că un astfel de mecanism este compatibil cu regulile de concurență, în măsura în care rămâne limitat la obiective legitime de coordonare administrativă și alocare echitabilă. 

ECOTIC și Coaliția PRO DEEE consideră că un Clearing House ar aduce României beneficii clare în trei direcții: 

• Transparență și trasabilitate în sistemul de colectare-reciclare; 

• Eliminarea distorsiunilor de piață cauzate de cherry picking; 

• Reducerea costurilor de gestionare a DEEE la nivel național. 

Concluzie: Pasul 1 sunt datele 

Conferința din 2 iunie 2026 a fost un dialog necesar. A adus împreună actori cu interese diferite și a pus pe masă probleme reale: o taxă europeană contestată, o penalizare națională fără fundamentare în date, concurența neloială din online și un sistem de colectare care nu este calibrat pentru reutilizare. 

Mesajul comun al participanților a fost consecvent: nicio decizie importantă nu trebuie luată înainte ca România să aibă date reale despre DEEE-ul pe care îl generează. Studiul național independent este fundația pe care se poate construi orice reformă serioasă. 

Pentru reDEEE și Ateliere Fără Frontiere, conferința confirmă că drumul este corect. Reutilizarea nu este o alternativă la reciclare, ci un pas anterior, mai valoros, care creează locuri de muncă, reduce costurile pentru consumatori și menține resursele în economie. Tot ce mai lipsește este un sistem care să o susțină.